Advertisements

Ziua a opta

L-am descoperit pe Thornton N. Wilder (1897–1975), unul dintre marii clasici ai literaturii americane de secol XX, prin intermediul teatrului. Romancier dar și dramaturg de succes, Wilder a fost unanim recunoscut ca una dintre personalitatile de marca ale literelor americane, fiindu-i decernat de trei ori premiul Pulitzer: în 1927 pentru romanul The Bridge of San Luis Rey, în 1938 si în 1943 pentru piesele Our Town și, respectiv, The Skin of Our Teeth (Prin urechile acului).

Am văzut Orașul nostru anul trecut la Arad, fiind invitat la premiera spectacolului după piesa lui Wilder, în adaptarea și regia lui Cristian Ban și am fost impresionat, astfel că i-am căutat romanele. Nu am găsit încă Puntea Sfântului Ludovic, nici nu știu dacă s-a tradus la noi. Idele lui martie, un roman epistolar, nu m-a impresionat cine știe ce (poate din cauza genului), în schimb Cabala mi-a plăcut.

Ziua a opta este însă o scriere de mare forță, și de o amplitudine în care demarcațiile dintre romanul de acțiune și cel de dragoste, istoric sau de meditație filozofica sunt spulberate. Un roman esențial al literaturii americane moderne, o tornadă epică și o meditație asupra valorilor autentice.

Se spune că între anii 1962 si 1963, Thornton Wilder și-ar petrecut douăzeci de luni departe de familie și prieteni într-un orășel din Arizona, Douglas – la frontiera cu Mexicul, perioadă în care a început să lucreze la Ziua a opta, cartea care avea să-i aducă prestigiosul National Book Award în 1968. Crescut între China și California, Wilder a avut parte de o educatie cosmopolita — ajungând sa vorbeasca mai multe limbi si intrând în contact cu literaturi si culturi diverse.

A studiat la Oberlin College, în Ohio, apoi la Yale si Princeton, devenind mai târziu profesor de literatura si creative writing. S-a aflat în anturajul unor scriitori si gânditori celebri, precum Gertrude Stein si Alice B. Toklas, Sigmund Freud, John dos Passos si Philip Barry. O cunoscuta piesă a sa mThe Merchant of Yonkers (1939), pe care autorul a reluat-o mai târziu sub titlul The Matchmaker, a constituit baza nu mai putin faimosului music-hall Hello, Dolly.

 

Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment