Advertisements

De la “Parfumul” la “Porumbelul”, cu Patrick Süskind

Depresia este rugina sufletului. În urma unor drame sociale personale, Jonathan Noel îşi pierde încrederea în societate. Raporturile sale cu fiinţele umane îngheaţă şi contactul cu ceilalţi îi provoacă oroare, astfel încât nu își doreşte decât o existenţă retrasă în micuța sa locuință din Paris, detestând orice expunere în public, până când îl va goni de acolo…un porumbel.

Micuţa garsonieră din Paris şi slujba sa banală de gardian la o bancă oarecare devin clopotul său de sticlă, cortina trasă peste societatea pe care o detestă din răsputeri, iar acest clopot de sticlă devine pentru el echivalentul paradisului.

Lumea automatismelor sale mărunte şi precise este zguduită însă, într-o dimineaţă, de apariţia unui porumbel cenuşiu, care se aşază pe pragul locuinţei sale şi nu face nimic altceva decât să îl privească. Apariţia acestui porumbel stârneşte în Jonathan groaza, terifierea, panica. Nu va avea un simplu atac de ornitofobie ci respiraţia i se taie, pulsul îi creşte şi, aproape aflat în pragul infarctului, decide să îşi părăsească pentru totdeauna cămăruţa, fugind de terifianta creatură.

Dacă în simbolistica iudeo-creştină porumbelul este alb şi simbolizează Duhul Sfânt, iar în simbolistica păgână porumbelul, tot alb, semnifică dragostea și intimitatea, la Süskind porumbelul cenușiu semnifică ameninţarea, intruziunea, exteriorul, societatea, socializarea. Dorinţa intensă a protagonistului nostru de a părăsi cămăruţa în faţa căreia se află pericolul iminent este dorinţa subtilă, umană, de a fugi de sinele cel artificial construit.

Şi, ca orice lucru artificial construit, poate fi, iată, atât de uşor zdruncinat. Un microroman scurt și amuzant pe care îl vei citi în câteva ceasuri, dar care te va îndemna sa scotocești puțin prin cotloanele eventualului tău clopot de sticlă, dacă ai vreunul.

Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment