Advertisements

De la Foucault la Fuck Off!

Istoria nebuniei în epoca clasicã? Poate Istoria sexualitãții? Sunt câteva opere la care te gândești când observi numele lui Foucault în titlul De la Foucault la Fuck Off!. În realitate, studiile menționate mai sus, care aparțin filosofului și istoricului francez, nu au cea mai micã legãturã cu apetisantele pamflete scrise de Sorin Alexandru Șontea, un maestru al ridiculizãrii politice. Totuși, cei doi au ceva in comun, anume spiritul critic asupra statului care este dus pânã la dorința de rãzvrãtire împotriva acestuia.

Desigur, în De la Foucault la Fuck Off! nu vom întâlni destructuralizarea teoriei marxiste, plecând de la teoria valorii ca expresie a cantitãții de muncã socialã pânã la raportul dintre timpul în care muncitorul lucreazã pentru beneficiul capitalistului și cel în care lucreazã pentru propriul salariu, urmatã de imperfecțiunile sistemului penal care prin lege, poliție și supraveghere nu numai cã nu ajutã la împiedicarea producerii crimelor, ci apãrã fãrãdelegile clasei conducãtoare.

Însã, poți fi sigur cã vei întâlni în cele 77 de capitole aceeași fãrâmã de revoltã și repugnã fațã de regulile pseudodemocratice. Deși nu se folosește de caracterul științific pentru a contura o imagine decadentã a statului, autorul surpinde prin atitudinea sa zeflemitoare fațã de parlamentari, oameni ai legii sau chiar fațã de Klaus Iohannis.

La urma urmei, în democrație suntem cu toții liberi și egali, cel puțin în teorie. Fãcând apel la minima libertate, el cãsãpește toatã aceastã mascaradã electoralã care se petrece în țara noastrã prin lovituri repetate în scuturile ignoranței, în speranța cã va provoca fisuri pentru generațiile viitoare. În capitolul Am fost prea ocupați cu viața, ca sã ne gândim la moarte, Sorin Alexandru Șontea precizeazã că:

Putem doar sã credem cã vor veni vremuri mai bune pentru copiii noștri. Cã ei vor ști sã-și punã la timp întrebãri, și cã vor gãsi mai ușor rãspunsurile.

Avem deosebitã nevoie de o generație viitoare care sã aibã o inimã mai mare, idei mai multe, dar și o voce mai puternicã. Perfecționist fiind la prima vedere, Sorin Alexandru Șontea se leagã de mici evenimente petrecute pe teritoriul României pe parcursul unui an. El îndeasã o sumedenie de fapte în majoritatea capitolelor, de pildã, în Greu de… decis o menționeazã pe Serena Williams, îl criticã pe Dragnea, și sfârșește prin a concluziona:

Alea iacta est! Dar ce-ar fi ca și noi, românii, sã dãm un 6- 6?

De ce evenimente mai puțin cunoscute? Foarte simplu. Pe lângã faptul cã cele majore sunt oricum mult prea mediatizate încât ești învârtit ca un titirez Beyblade, pânã nu mai distingi stânga de dreapta, la fel ca și politicienii din zilele noastre (la urma urmei trebuie sã fim egali, așa-i?) și nu mai știi ce este mai puțin fals, trebuie sã ne concentrãm asupra detaliilor. Detalii la care iubiții noștri oameni politici încã nu au elaborat niște scuze demne de un popor amnezic.

Revenind la conținut, cu toate cã majoritatea pamfletelor se întind pe maximum douã pagini, fiecare dintre ele ne face sã zâmbim în același fel. Un zâmbet sincer, așa cum toate ar trebui sa fie, fragmentat totuși de conștientizarea faptului cã oricât de mult ai fi îndreptãțit sã te amuzi pe seama oamenilor care conduc țara, ceva este în neregulã dacã s-a ajuns aici. Când toate blocurile gri aratã la fel, când toți oamenii îți aruncã aceeași privire, iar oamenii politici își fac veacul în reședințele lor luxoase purtând același rânjet fals în timp ce fac veșnicele promisiuni mincinoase… ceva trebuie schimbat.

Cum spuneau și romanii, ex nihilo, nihil, așa cã mirarea nu-i mare când schimbãm posturile de televiziune și vedem scris cu litere mari „Declarații uluitoare” cum x l-a atacat pe y și viceversa. Deloc plictisitor și ușor de citit, De la Foucault la Fuck Off! de Sorin Alexandru Șontea meritã o încercare, fie cã i-o acorzi acasã în fotoliu la cãldurã, ori în tramvai când mori de frig și de foame. Iar în caz cã, prin minune, nu ești familiarizat cu politica din România, o vei cunoaște! Însã… nu te aștepta sã-ți placã prea mult pentru cã, vorba aceea, în politicã, prostia nu e un handicap.

*Cartea lui Sorin Alexandru Șontea a apărut la Editura Renaissance, București, în 2016. Recenzie publicată de Mario Șerban în Mozaicul, Nr. 1/2018

Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment