Advertisements

Pactul pentru carte

Iată o inițiativă legislativă interesantă: Ovidiu Raețchi, lansează în dezbatere publică “Pactul pentru Carte”: un pachet de legi conținând 8 măsuri care vizează dublarea consumului de carte în câțiva ani, începând chiar cu anul Centenarului. E vorba mai multe măsuri fiscale și de altă natură. În linii mari, măsurile vizează ce s-a făcut și până acum: TVA va fi redus și mai mult, coborând de la 5% la 0% pentru cartea tipărită, se vor da vouchere pentru profesori (100 de euro pe an), iar elevii vor primi 50 de euro la finele fiecărui ciclu școlar.

Nu sunt tocmai idei noi, dar vin la pachet cu câteva revoluționare, cum ar fi aceea de a scuti complet de impozit toate clădirile și terenurile aferente comerțului cu carte. De asemenea, propune acordarea de facilități și celor care construiesc librării. Iar acestea sunt idei liberale, utile inclusiv grupului Amazon, care tocmai a anunțat că sosește în România. Probabil că discuția nu va lua mare amploare căci nu ne găsim într-un an electoral, iar liberalii sunt în opoziție (și nici nu știm dacă finanțiștii PNL sunt de acord cu partea de subvenții), dar prilejul este bun pentru a atinge câteva aspecte esențiale.

„Consumul” de carte ține cu siguranță și de preț, dar nu într-un mod decisiv. Dacă s-ar ieftini cărțile în mod substanțial (ceea ce nu s-a întâmplat, în ciuda scăderii TVA) poate că s-ar cumpăra mai multe cărți, dar nu este sigur că ele ar fi și citite. Dacă afacerile cu cărți se interesează doar de vânzări, politica și guvernele ar trebui să vizeze esențialul și anume lectura. E adevărat că Ovidiu Raețchi nu ignoră acest lucru, propunând dezvoltarea bibliotecilor școlare, numai că ele nu sunt folosite nici astăzi la capacitatea lor întreagă.

Intrarea Amazon pe piață – plus sau minus?

E de luat în serios răspunsul pe care îl oferă oamenii în toate sondajele și în conversații: ”nu avem timp să citim”. Aici este cheia problemei, timpul. În mod obiectiv, românii prinși în noua ordine capitalistă muncesc mai multe ore pe săptămână decât francezii sau germanii (realitate statistică), dar mai important ni se pare aspectul subiectiv. Timpul se comprimă în mod subiectiv ca efect al neliniștii și nesiguranței. Intrarea Amazon în România va ajuta și nu prea vânzarea de carte tipărită.

Pe de o parte, factorul timp va fi exploatat, și va crește vânzarea de carte electronică, susținută de device-urile acestei firme (Kindle) care nu sunt concepute doar pentru citit, ci și pentru a ușura comenzile de carte, respectiv achiziția lor online. Se va vinde așadar mai multă carte electronică, poate în detrimentul celei tipărite. Dar asta ar putea impulsiona lectura, ceea ce până la urma ar duce și la creșterea vânzărilor de cărți paperback (cum le numește Amazon).

Lectura unei cărți, dacă nu e o obligație profesională, ține de ceea ce latinii numeau otium, acea stare de contemplare care și-ar găsi loc cu siguranță în programul omului de astăzi oricât de ocupat ar fi el – cu condiția ca acesta să nu fie hărțuit de termene și de spectrul eșecului. Unii repetă, cu resentiment nedisimulat, că românii sunt într-o proporție foarte mare ”analfabeți funcțional”, dar acest lucru e doar un mod vag de a vorbi, un fel de a indica un grad de neadevcare la o cultură nouă (economie, finanțe, statistică, tehnologie), dar care nu acoperă întregul spectru al Culturii.

Analfabetism sau funcționalism?

Cu siguranță că cei desemnați ”analfabeți funcțional” din cauză că nu știu să citească un grafic ar putea prea bine și cu mari delicii să citească o ”poveste” bine scrisă sau o carte de istorie. Dar dacă oamenii nu mai găsesc spațiul interior de calm și reverie pe care să-l dedice acestor ocupații, se precipită frenetic către activități exterioare, care sfârșesc prin a le copleși timpul în mod obiectiv. Siguranța zilei de mâine, siguranța unui câștig decent, perspectiva stabilității profesionale au fost afectate grav de ultimile decenii de tranziție și, chiar dacă au câștigat o relativă prosperitate, mulți au pierdut disponibilitatea interioară către reflecție și lectură.

O problemă este însă și faptul că toate aceste lucruri sunt de regulă ocultate, din spaima de a nu călca, fie și din greșeală, pe ideea de ”alienare” (de origine marxistă!) și de a nu știrbi cu ceva prestigiul capitalismului regăsit. Iar culmea este că cei care trăiesc din piața cărții continuă în bună parte să susțină politicile liberale à outrance, deși ei sunt primii care suferă de pe urma precarizării culturale a societății românești. Text adaptat după dw.com.ro

Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment