Advertisements

Sapiens – note de lectură II

continuare de aici.

Primul volum de mare succes al tânărului istoric israelian (cu origini libaneze) Yuval Noah Harari, Sapiens – scurtă istorie a omenirii, nu este – în ciuda numelui – doar o „istorie” și nici una prea scurtă. Este o carte în accepțiunea modernă a acestui termen, care adună între coperți pagini de istorie, filozofie sau non-ficțiune. Fiind scrisă de un istoric, intuiția îți spune că nu vei avea parte de ficțiune, sau cel mult de una cu inspirație istorică.

Cu toate acestea, ediția publicată de Polirom, în traducerea lui Adrian Șerban, este una din cele mai pasionante apariții de non-ficțiune de anul acesta. Asta deoarece autorul este, în ciuda vârstei, un istoric cu viziune, un gânditor capabil să analizeze, să demonteze și să repună în cadru contemporan majoritatea ficțiunilor istorice cunoscute. Din acest punct de vedere, am putea compara Sapiens cu ce a început să scrie, la noi, Neagu Djuvara, în Scurtă istorie a românilor povestită celor tineri – cu diferența semnificativă că înțelesul cuvântului „scurt” diferă, de la istoric la scriitor de ficțiune.

Spuneam de volumul lui Harari că nu este deloc scurt. Nu l-am citit pe nerăsuflate, cap-coadă, așa cum se citește, de exemplu, o scriere beletristică. Am întrerupt lectura celor 350 de pagini între capitole, dar nu de plictiseală sau de prea multă informație, ci pentru că modul de prezentare a istoriei este unul care te îndeamnă la meditație. În special începuturile și sfârșiturile de capitol cuprind pasaje în care autorul lasă deoparte haina profesorală și induce, cu har literar, impresia că asiști la o poveste – nu doar la o expunere istorică.

Dealtfel, acesta mulțumește în cuvântul de după epilog (Animalul care a devenit zeu este o trimitere, de fapt, spre următorul său volum) celui care i-a sugerat ideea de a scrie o poveste (este vorba de Diego Olsten). Dacă această carte este o poveste, numele personajului principal ar trebui să apară chiar pe copertă: el este homo sapiens, pe scurt, Sapiens. Și dacă tot am vorbit de talentul literar al autorului, cum se împacă el cu o lucrare istorică, pentru a nu cădea totuși în derizoriu?

Yuval Noah Harari reușește un dialog cu mintea cititorului prin expunerea celor mai cunoscute „teze” sau ficțiuni asupra omenirii și a speciei din care provine, pe care le analizează și interoghează din perspectivă istorică, fără a se limita însă exclusiv la această perspectivă, sau doar la interogare. Spre deosebire de Lucian Boia (un demontator de mituri), israelianul este și un gânditor cu o contribuție originală, după cum se prezintă pe pagina sa oficială de internet: historian, philosopher and best-selling author. Harari practică meditația meditația Vipassana, conferențiază și în domeniul meditației și a dedicat Homo Deus (continuarea volumului Sapiens) maestrului său.

Ceea ce propune Sapiens este un alt mod de abordare a istoriei omenirii, recurgând din loc în loc la narațiune, dar ajungând, de la „ficțiuni” istorice, la interogarea marilor mituri concepute de om, care sunt inclusiv istoria lui, evoluția, religia sau sistemele sociale în care trăiește. Dar toate acestea sunt imaginate, ne spune Harari. Sunt teze, idei, ficțiuni istorice, summum a unui mod de a gândi și a pune întrebări asupra sensului lumii și rostului nostru pe această planetă și în lume. Una, în principal, imaginată de hominizii din genul sapiens. Dar ce se întâmplă când animalul devine zeu? Există ceva mai periculos decât niște zei nemulțumiți și iresponsabili, care nu știu ce vor?

Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment