Advertisements

Islanda și cărțile

Cu o populaţie de talia Clujului, Islanda cunoaşte azi un adevarat boom al cărţilor, având mai mulţi scriitori, mai multe cărţi publicate, precum şi mai multe cărţi citite, pe cap de locuitor, decât orice altă parte a lumii. Islanda e o insulă care nu pare să aibă nicio legătură cu țărmul care ar trebui să o lege de continent. Islandezii plesnesc de sănătate, muncesc până târziu și nu primesc ciubucuri. Sunt foarte amabili și răbdători.

Rata speranței de viață e una dintre cele mai ridicate (peste 82 de ani) și se declară cei mai fericiți europeni. Ei trec printr-o etapă de dezvoltare absolut spectaculoasă. Au creat spații tip parcare, în care găsești absolut tot ceea ce ar putea să-ți fie de folos: benzină, mâncare, toalete, haine, suveniruri… au și biblioteci, în unele locuri.

Există o expresie care desemnează aplecarea islandezilor către scris: „ad ganga med bok I maganum”, în traducere – „toată lumea are o carte în stomac”. Poveștile sunt răspândite de altfel și în spațiul public islandez, nu doar în imaginația locuitorilor. Unele clădiri publice sunt decorate cu plăci narative, povești datând din secolul al XIII-lea despre normanzii care au început să populeze insula în secolul IX.

Acest tip de text epic datând din Evul Mediu în Islanda și Norvegia, precursor ale romanului din epoca modernă, se numește saga. Șervețelele sau ceștile de cafea pot fi decorate cu o mini-biografie a unor islandezi de seamă din perioada 930-1030, iar lângă gheizere și cascade se pot citi, de asemenea, povești cu eroi și eroine de demult. Pe bănci sunt lipite coduri de bare prin care se poate asculta o poveste la smartphone.

Jolabokaflod, în islandeza, înseamnă “inundația de Crăciun cu cărți”. Islanda este țara în care se publică cel mai mult din lume, iar în lunile septembrie – noiembrie se cumpără cele mai multe cărți. Și asta pentru că oamenii prefera să stea în pat de sărbători și să citească. Literatura respiră nestingherită în Islanda, din stomacuri până la băncile din parc.

Agla Magnusdottir, director al Centrului Islandez pentru Literatură, prin care statul oferă susţinere financiară pentru literatură şi traduceri, declara: „Scriitorii sunt respectaţi aici. Trăiesc bine. Unii dintre ei chiar primesc un salariu”. Ea a adăugat că islandezii scriu de toate: saga moderne, poezie, cărți pentru copii, ficțiune erotică, iar cu cel mai mare succes la public, genul crime

„Suntem o naţie de povestitori. Când era întunecat şi frig, nu aveam nimic altceva de făcut,” spune romancierul Solvi Bjorn Siggurdsson. El adaugă că scriitorii actuali trebuie să le fie recunoscători celor din trecut: „Mulțumită poeticilor edda (culegeri de cântece eroice) și medievalei saga, am fost mereu înconjurați de povești. După obţinerea independenţei faţă de Danemarca în 1944, literatura ne-a ajutat să ne definim identitatea”.

În prezent, fiecare casă respectabilă de islandezi primește un catalog de cărți la ușă, care se răsfoiește cu entuziasm, ca un catalog cu mobilă. De Crăciun, toată lumea dăruiește și primește… cărți! În 2008 însă, un alt popor nordic se afla în fruntea lecturii nesățioase în Europa. 


După cum aflăm din Dilema „Finlanda are, statistic vorbind, cel mai mare număr de cititori activi: pe lîngă cărţile cumpărate, fiecare finlandez împrumută de la bibliotecile publice o medie de 15 cărţi pe an, drept care sociologii şi statisticienii pieţei de carte europeană i-au numit pe finlandezi the bookworms of Europe”.


Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment