Advertisements

Fahrenheit 451 de Ray Bradbury – eșecul unei societăți a Fericirii

Fahrenheit 451, roman scris in 1953, este considerat o capodoperă a literaturii de anticipație. Ray Bradbury spune povestea unui viitor în care pompierii nu mai sunt cei care sting focul, ci  piromani care ard cărţile şi chiar persoanele care nu-şi  dau cărţile la topit.

În această societate a viitorului, singura aspiraţie a locuitorilor ţării în care are loc acţiunea este aceea de a fi fericiţi. Iar cum lectura te pune pe gânduri şi poate sensibiliza, a fost interzisă. Să vedem care ar putea fi principalii factori care duc la dezinteresul sau chiar ostilitatea populației pentru lectură?

analfabetismul și semi-analfabetismul pot fi cauza, dar și efectul disprețului față de cărți, mai ales când lectura decurge greoi, se încurcă literele, se pierde înțelesul cuvintelor.
invidia – oamenii detestă să se simtă inferiori celor care au citit mult la viața lor (în SUA sunt multe filme pentru adolescenți în care elevii buni sunt „niște amărâți de tocilari” batjocoriți de colegi)
neîncrederea – oamenii fără carte se simt ținta acestor cărți, le consideră subversive, deci ofensatoare

absența mobilizării intelectualilor

Scriitorul Ray Bradbury merge mai departe, învinuind formele de divertisment competitiv lansat de televiziuni și radiouri. De o manieră mult mai generală și forțată (pentru anii `50 când a fost scrisă cartea), Radbury se gândește că invazia performanțelor industriale: mașini rapide, muzică asurzitoare, presiunea publicitară – răpesc din timpul acreditat concentrării atenției, cerute de lectura unei cărți.

Ce sau cine ar putea, în acest context, conserva literatura beletristică și aceea științifică a unui popor? MEMORIA: grupuri de oameni-carte, proscriși, au fugit în afara acestei societăți și învață pe de rost conținutul cărților pe care le primesc pe ascuns. Inteligența este aceea care e capabilă de strategii pentru salvare! În 1966 a fost lansată o ecranizare cu regia şi scenariul semnate de François Truffaut.

Ray Bradbury  (1920-2012) a trăit suficient cât să vadă cu ochii lui această lume de care se temea. Deși negase multă vreme că tema principală a cărții nu este demascarea cenzurii, într-un interviu de prin 1987 a recunoscut că e îngrijorat că și în societatea modernă este practicată cenzura la scară guvernamentală; iar spre sfârșitul vieții sale a afirmat că Fahrenheit 451 este semnalul de alarmă pe care s-a simțit dator să-l tragă pentru contemporani și urmașii lor, o aluzie clară la politica maccarthystă a anilor `50, cunoscută ca o adevărată epocă a „vânătorii de vrăjitoare”!

Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment